Poţi merge către un loc pentru că vrei să-l „bifezi”, să te lauzi pentru deschiderea de orizont pe care, teoretic, orice loc lăsat de Dumnezeu o dă călătorului... „Et in Arcadia ego”. Dar poţi să mergi către acel loc cu smerenia credinciosului, care ştie că ceea ce vede e infinit mai mare şi mai complex decât poate percepe în câteva zile. Istorie, obiceiurile oamenilor, bucătărie.... tot atâtea feluri prin care o insulă, un oraş sau un sat pierdut în deşert se poate revela călătorului căzut în contemplaţie atentă.